Home Tags Posts tagged with "tva"

0 173

Am aflat ca societatea a inceput sa emita facturi simplificate (da bonuri fiscale cu codul de identificare fiscala al clientului). Pe rapoartele de zi si de luna ale casei de marcat, rapoarte care ajung la mine in calitate de contabil nu apare nici o informatie suplimentara legata de CIF. Eu stiu ca trebuie sa transmit in declaratia 394. Cum procedez si ce trebuie sa cer societatii pentru a avea informatiile necesare?
Incepand cu luna martie 2013 au fost modificate normele de aplicare pentru art. 146 din Codul fiscal prin care se permite deducerea TVA de pe documente ce au calitate de factura simplificata, cunoscute sub denumirea de bonuri fiscale cu valoare de pana la 100 EUR inclusiv TVA pe care este imprimat codul de inregistrare fiscala in scopuri de TVA al beneficiarului direct din casa de marcat fiscala, conform H.G. nr. 84/2013 pentru modificarea normelor de aplicare a Codului fiscal.

Astfel, aceste vanzari in baza facturilor simplificate catre beneficiari inregistrati in scopuri de TVA trebuie sa se declare in declaratia informativa privind livrarile si achizitiile de pe teritoriul national formular 394. Actul normativ ce reglementeaza aceasta declaratie la data prezentului raspuns este O.P.A.N.A.F. nr. 1992/2012 cu modificari ulterioare.

Dumneavoastra aveti obligatia sa completati in formularul anexa al declaratiei urmatoarele informatii:

  • numar curent
  • denumirea beneficiarului
  • codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului
  • baza impozabila totala in lei
  • taxa pe valoarea adaugata totala in lei.


 

Observam ca din rubricatia unui bon fiscal cu rol de factura simplificata lipseste denumirea beneficiarului. Prin urmare, dumneavoastra ar trebui sa solicitati cel putin centralizarea vanzarilor in baza codurilor de inregistrare in scopuri de TVA ale clientilor, pornind de la prezumtia ca odata detinut codul de TVA pe site-ul Ministerului Finantelor Publice se va regasi si denumirea acestui contribuabil.

Intelegem ca este o activitate foarte dificila de a insuma aceste vanzari numai in baza bonurilor fiscale, fapt pentru care ar fi recomandat sa solicitati programarea casei de marcat fiscale in acest sens.

Tinand cont ca legislatia a fost adoptata de mai multe luni, consideram ca si softurile caselor de marcat fiscale au fost configurate astfel incat sa corespunda noilor solicitari legislative.

Citeste si:

0 172
La ce curs inregistram si declaram exportul unor bunuri in Republica Moldova? Cursul BNR de la data efectuarii exportului? Sau cursul de pe declaratia din vama de export?

Potrivit pct. 185 alin. 5 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE, aprobate prin OMFP 3055/2009 tranzactiile in valuta se inregistreaza la cursul de schimb valutar, comunicat de BNR, de la data efectarii operatiunii.

La art. 8 alin. 2 si 3 din OMFP 864/2010
privind unele aspecte referitoare la intocmirea raportarilor anuale si a situatiilor financiare anuale se precizezaza ca, pentru asigurarea unui tratament contabil unitar, prin curs de schimb de la data efectuarii operatiunii se intelege cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de BNR, din ultima zi bancara anterioara operatiunii, disponibil ca informatie la momentul efectuarii operatiunii. Este dat si un exemplu pentru un export de marfuri din data de 31 martie 2010, pentru care se utilizeaza cursul valutar din ziua anterioara de 30 martie 2010, cu stabilirea diferentelor de curs corespunzatoare pentru creanta in valuta ramasa neincasata la sfarsitul lunii respective.
Prin urmare, pentru inregistrarea in contabilitate a exportului se utilizeaza cursul de schimb valutar prevazut de reglementarile contabile in materie.


Cursul de schimb valutar din documentele vamale este stabilit conform art. 168-172 din Regulamentul CEE 2454/93 (de regula, cursul BNR din penultima zi de miercuri a lunii anterioare lunii in care se utilizeaza). Acest curs este folosit in toate situatiile necesare indeplinirii reglementarilor vamale (formalitati, determinare cuantum obligatii vamale etc.), precum si pentru determinarea bazei impozabile a importurilor pentru TVA conform art. 1391 alin. 1 din Codul fiscal.

In cazul exportului, baza de impozitare pentru TVA (chiar daca este vorba de o operatiune scutita cu drept de deducere, baza impozabila este necesara pentru intocmirea jurnalului de vanzari si a decontului de TVA) se determina conform art. 1391 alin. 2 din Codul fiscal, respectiv pe baza cursului de schimb valutar din data exigibilitatii operatiunii (de regula, cursul de la data emiterii facturii).

Citeste si:

0 314
Monografii Contabile

Va rog sa-mi prezentati tratamentul, monografia contabila a unei societati comerciale, in speta S.R.L., cu doi asociati care doresc sa dizolve societatea fara lichidare conform art. 235 din Legea 31/1990 (Fara lichidator. Este o optiune voluntara si de comun acord a asociatilor).
Mentionez ca societatea are in patrimoniu mijloace fixe neamortizate integral, mijloace fixe amortizate integral, cat si stoc de marfa.

  1. Aceste active trebuiesc valorificate prin vanzare catre asociati sau se inregistreaza 456=214, 456=371?
  2. Se ajusteaza TVA?
  3. Se intocmeste bilant de lichidare daca este dizolvare fara lichidare?Va rugam sa ne precizati si alte elemente considerate necesare.

 

Procedura contabila si subliniem ca ne referim la procedura contabila privind dizolvarea unei societati este data de OMFP 1376/2004 privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale.
Acest act normativ presupune implicit o valorificare prin vanzare a activului societatii, si adopta mai multe modele de monografii contabile aplicabile spetelor posibile ce pot sa apara in legatura cu dizolvarea/lichidarea societatii comerciale.

Cu toate acestea, exista prevederile de la art. 235 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, conform carora daca asociatii sunt de comun acord, pot adopta prin hotararea AGA modul de stingere al pasivului si modul de distribuire al activului, dupa achitarea obligatiilor.
Aceasta procedura este cea mai uzitata cand asociatii se inteleg asupra dizolvarii/lichidarii societatii si monografia aplicabila este cea propusa de dvs.


 

Apar urmatoarele implicatii fiscale:
a) valoarea bunurilor distribuite peste capitalul social varsat este o suma supusa impozitului pe venitul persoanei fizice, in procent de 16%, conform art. 66 alin. (8) din Codul fiscal. Normele de aplicare pentru acest articol, regasite la pct. 143^2 din HG 44/2004, exemplifica chiar cu situatia de dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice.
b) din punctul de vedere al TVA, daca s-a dedus TVA la achizitie, observam 2 aspecte:

- potrivit art. 128 alin. (5) din Codul fiscal, distribuirea de active in urma dizolvarii fara lichidare a societatii comerciale este considerata o livrare cu plata prin efectul legii si se colecteaza TVA daca s-a dedus TVA la achizitia/productia bunurilor distribuite;
- daca se efectueaza o distribuire de bunuri scutita de TVA cum ar cladiri vechi, terenuri neconstruibile, atunci se impune ajustarea TVA dedus la achizitie, conform procedurilor de la art. 149 din Codul fiscal. Observam ca se impune ajustarea numai daca s-a dedus TVA la achizitie.

Citeste si:

0 128
Monografii Contabile

Exista un material sintetic privind problemele generate de modificarea cotei TVA la 9% pentru paine si alte produse de la 1 septembrie 2013 (proceduri de urmat, evidenta avansurilor, retururi, monografie contabila etc.)?

Incepand cu 1 septembrie 2013 se aplica cota redusa de TVA de 9% pentru livrarea urmatoarelor bunuri:

  1. toate sortimentele de paine, precum si urmatoarele specialitati de panificatie: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzelute si impletituri, care se incadreaza in grupa produselor de brutarie la codul CAEN/CPSA 1071;
  2. faina alba de grau, faina semialba de grau, faina neagra de grau si faina de secara, care se incadreaza la codul CAEN/CPSA 1061;
  3. triticum spelta, grau comun si meslin, care se incadreaza la codul NC 1001 99 00, si secara, care se incadreaza la codul NC 1002 90 00, prevazute in anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistica si Tariful Vamal Comun, astfel cum a fost modificata prin Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012.”

In conformitate cu prevederile art. 140 alin. (3), cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.

In cazul operatiunilor supuse sistemului de TVA la incasare, astfel cum prevede alin. (31) al acestui articol, cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia situatiilor in care este emisa o factura sau este incasat un avans, inainte de data livrarii/prestarii, pentru care se aplica cota in vigoare la data la care a fost emisa factura ori la data la care a fost incasat avansul.


 

Asadar, cota redusa de 9% se aplica pentru livrarile de bunuri pentru care faptul generator (livrarea bunurilor) intervine incepand cu data de 1 septembrie 2013.

Potrivit art. 1.342 alin. (2) exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii ori prestarii acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.

In aceste situatii in care fie s-a emis factura inainte de 1 septembrie (TVA 24%), iar bunurile vor fi livrate dupa aceasta data, fie anterior datei de 1 septembrie s-a incasat un avans (TVA 24%), iar bunurile vor fi livrate dupa 1 septembrie (TVA 9%), in conformitate cu prevederile art. 140 alin. (4) din Codul fiscal, se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota in vigoare la data livrarii de bunuri (9%).

Astfel, la data data livrarii bunurilor (septembrie 2013) avansurile incasate se vor storna la cota de TVA in vigoare la data incasarii acestora (24%) si se va factura intreaga contravaloare a bunurilor aplicandu-se cota de taxa de 9% in vigoare la data la care intervine faptul generator (data livrarii bunurilor).

In situatia in care, pentru evaluarea stocurilor, se utilizeaza metoda pretului cu amanuntul, pentru marfurile aflate in stoc la 01.09.2013:
-    fie se reduce pretul de vanzare ca urmare a reducerii cotei de TVA de la 24% la 9%;
-    fie se mentine pretul de vanzare si se modifica adaosul comercial.

L-a data de 1 septembrie 2013 se va determina stocul pentru produsele pentru care se aplica TVA 9% incepand cu aceasta data, pe baza de inventariere. Daca se reduce pretul de vanzare se va reduce valoarea TVA neexigibila prin formula contabila:
371                    =                     4428                    in rosu
“Marfuri”                        “TVA neexigibila”

Daca se mentine pretul de vanzare si se modifica adaosul comercial se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile:
Inregistrarea diferentei de TVA aferenta marfurilor in stoc:
371          =                              4428                      in rosu
“Marfuri”                        “TVA neexigibila”

Cresterea adaosului comercial cu aceasta diferenta:
371         =                               378                         in negru
“Marfuri”                   “Diferente de pret la marfuri”

Casele de marcat si programele de gestiune si contabilitate vor trebui adaptate pentru noua cota de TVA aplicabila produselor respective.

Citeste si:

0 223
Monografii Contabile

Societatea acorda remiza comerciala unui client,factura de remiza se emite la finele lunii cand are loc si facturarea serviciului integral prestat in luna respectiva.Va rog sa ne specificati daca aceasta valoare cu minus de remiza la TVA se trece in decontul de TVA a lunii respective , adica se scade din rulajul lui 4426 sau se adauga la 4427.

Practic, prin acordarea unei reduceri comerciale ulterior prestarii serviciilor  are loc ajustarea bazei de impozitare facturate initial, la momentul livrarii. Operatiunea este reglementata prin Codul fiscal la art. 138 denumit  ,Ajustarea bazei de impozitare,,  lit. c) conform caruia  baza de impozitare se reduce  ,, in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;”

Pentru acordarea acestei reduceri trebuie emisa o factura in care valoarea totala a  reducerii comerciale acordate se inscrie cu semnul minus, structurata pe cele doua elemente:  baza de impozitare si TVA colectata.

Factura de acordare a reducerii  se emite prin respectarea aceluiasi tratament fiscal aplicat la momentul prestarii serviciilor, respectiv prin aplicarea regimului normal de taxare prin colectarea TVA. Acest aspect este reglementat in mod expres in Codul fiscal prin  art. 134 alin.  (4) din Codul fiscal conform caruia regimul de impozitare aplicabil pentru operatiunile impozabile este regimul in vigoare la data la care intervine faptul generator coroborat cu prevederile art. 134^2 alin. (3) conform carora taxa este exigibila la data la care intervine oricare dintre evenimentele mentionate la art. 138, dar   regimul de impozitare, cotele aplicabile si cursul de schimb valutar sunt aceleasi ca si ale operatiunii de baza care a generat aceste evenimente: ,,Taxa este exigibila la data la care intervine oricare dintre evenimentele mentionate la art. 138. Totusi, regimul de impozitare, cotele aplicabile si cursul de schimb valutar sunt aceleasi ca si ale operatiunii de baza care a generat aceste evenimente.”

Aceasta ajustare a bazei de impozitare materializata prin acordarea unei reduceri comerciale se inregistreaza contabil si se evidentiaza fiscal in luna  calendaristica in care intervine exigibilitatea taxei aferenta acestei operatiuni, altfel spus, in luna in care este emisa  factura cu semnul minus conform prevederilor pct. 20 alin. (1) din normele de aplicare ale art. 138.
Reducerea comerciala acordata se inregistreaza in evidenta contabila prin intermediul contului 709 “Reduceri comerciale acordate” reglementat prin O.M.F.P. nr.  3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene publicat in M.Of. nr.  766 bis  din 10 noiembrie 2009 punctul 51 alineatul 4 din care rezulta ca ,,Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 “Reduceri comerciale primite”, respectiv contul 709 “Reduceri comerciale acordate”), pe seama conturilor de terti.,.


 

In acest caz, se efectueaza inregistrarea contabila:
%     =   411
709
4427
D.p.d.v. fiscal, operatiunea se evidentiaza in jurnalul pentru vanzari aferent perioadei fiscale in care se acorda reducerea (de exemplu aprilie  2013) si se raporteaza cu semnul minus, prin:
-          decontul de TVA cod 300 la randul 9 denumit “Livrari de bunuri si prestari de servicii, taxabile cu cota 24%” cu preluarea sumei la randul  17 “TOTAL TAXA COLECTATA (suma de la rd. 1 pana la rd. 16, cu exceptia celor de la rd. 3.1, 5.1, 7.1) din care: ”
-          declaratia informativa  cod 394 cu simbolul L “LIVRARI DE BUNURI/PRESTARI DE SERVICII EFECTUATE”.

In concluzie, suma TVA aferenta reducerii comerciale acordate se scade din rulajul contului 4427 deoarece corespunde unei prestari de servicii pentru care s-a colectat TVA la momentul facturarii.

Citeste si:

0 196

Am avut de efectuat un transport in data de 06.04.2012 din port Agigea, Constanta la Negresti Oas, Satu Mare (tranzit), marfa cu vama la Constanta si Satu Mare, marfa venita din Israel. Acest transport l-am dat la alta firma transportatoare (am facut intermediere).

Acea firma mi-a facut factura pe transport (valoare+tva). Beneficiarul marfii (firma din Romania, platitor de TVA) a platit TVA pentru marfa si TVA pentru valoarea transportului la vama in Satu Mare.

Factura mea de transport pentru beneficiar a fost facuta fara TVA, asa a fost ceruta de cei de la vama. Am documente (cmr, transit. document de insotire, document electronic de import) din care se vede ca a fost platit TVA-ul si pentru factura de transport pe care am emis-o.

Catre acelasi client am avut de facut transport din Romania – Basel, Elvetia, tot asa am facut intermediere si firmele care au facut transportul unele mi-au facturat valoare + TVA, altele doar valoare fara TVA. Eu clientului am facturat valoare + TVA.

Este legal ceea ce am facut?

Potrivit art. 143 alin (1) lit. d) din Codul fiscalsunt scutite de TVA prestarile de servicii, inclusiv transportul si serviciile accesorii transportului, daca acestea sunt direct legate de importul de bunuri si valoarea acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139.

Serviciile de intermediere sunt servicii prestate de o persoana (denumita mandatar) care actioneaza in numele si in contul unei alte persoane (denumita mandant). Serviciul de intermediere in sine este o prestare de servicii efectuata de mandatar pentru mandant.
Astfel, pentru operatiunea de intermediere a transportului catre un beneficiar din Romania care este aferent unor bunuri importate, iar valoarea transportului este inclusa in valoarea in vama a produselor astfel incat TVA se calculeaza la valoarea totala inclusiv transportul, factura se emite fara TVA operatiunea fiind scutita in baza art. 143 alin (1) lit. d) Cod Fiscal.

Pentru justificarea scutirii, potrivit prevederilor OMFP 2222/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, scutirea de taxa prevazuta la art. 143 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, pentru serviciile de transport de bunuri legate direct de importul de bunuri, se justifica de prestator, in masura in care locul prestarii serviciilor este considerat a fi in Romania in conformitate cu prevederile art. 133 din Codul fiscal si daca aceasta ar fi fost persoana obligata la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal, in cazul in care nu se aplica o scutire de taxa. Documentele pe baza carora se justifica scutirea de taxa sunt:
a) factura, care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal
sau, dupa caz, pentru persoanele care presteaza efectiv serviciul de transport, documentul specific de transport, daca acesta contine cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal;
b) contractul incheiat cu beneficiarul;
c) documentele specifice de transport sau dupa caz, copii de pe aceste documente;
d) documentele din care sa rezulte ca bunurile transportate au fost importate in Comunitate si ca valoarea serviciilor este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate.

Referitor la transportul marfurilor catre Elvetia, potrivit prevederilor art. 143 alin (1) lit. c) din Codul Fiscal sunt operatiuni scutite de TVA prestarile de servicii, inclusiv transportul si serviciile accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri.
La justificarea scutirii trebuie avute in vedere si prevederile OMFP 2222/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, justificarea scutirilor prevazute la art. 143 alin. (1) lit. a) – i), din Codul fiscal se face de catre persoana impozabila care poate avea calitatea de furnizor/prestator sau, dupa caz, de beneficiar.


 

Scutirea de taxa pe valoarea adaugata se aplica numai in situatia in care locul operatiunii se considera a fi in Romania, conform prevederilor art. 132 si 133 din Codul fiscal.
Regula generala pentru determinarea locului de prestare a serviciilor este cel prevazuta la art. 133 alin (2) din Codul Fiscal.
Astfel, locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice.
Avand in vedere ca beneficiarul este persoana juridica romana locul prestarii serviciului este in Romania.

Potrivit art. 4 din ordinul mentionat, sunt scutite de taxa, potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, prestarile de servicii, inclusiv transportul si serviciile accesorii transportului, altele decat cele prevazute la art. 141 din Codul fiscal, legate direct de exportul de bunuri.

Scutirea de taxa pentru serviciile de transport de bunuri legate direct de exportul de bunuri, se justifica de prestator in masura in care locul prestarii serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 133 din Codul fiscal, si daca aceasta ar fi fost persoana obligata la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal, in cazul in care nu se aplica o scutire de taxa. Documentele pe baza carora se justifica scutirea de taxa sunt:
- factura, care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal, sau, dupa caz, pentru persoanele care presteaza efectiv serviciul de transport, documentul specific de transport, daca acesta contine cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (19) din Codul fiscal
b) contractul incheiat cu beneficiarul;
c) documentele specifice de transport prevazute la alin. (4), in functie de tipul transportului, sau, dupa caz, copii de pe aceste documente;
d) documente din care sa rezulte ca bunurile transportate au fost exportate.

In cazul prezentat de dvs, locul transportului este in Romania, beneficiarul fiind persoana impozabila stabilita in Romania.
Fiind un transport aferent unui export de bunuri, prestatorul va justifica scutirea de taxa, deoarece beneficiarul este o persoana impozabila stabilita in Romania si prestatorul ar fi avut obligatia platii taxei daca operatiunea nu ar fi fost scutita de taxa.
Se considera documente specifice de transport in cazul transportului auto: Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR), carnetul TIR si, dupa caz, documentul de tranzit vamal comunitar T1;

Citeste si:

0 115

din 24/01/2011

privind aprobarea modalităţii de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional, precum şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor “Cerere pentru eliberarea Deciziei privind modalitatea de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional” şi “Decizie privind modalitatea de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional”

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 157 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 111 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă modelul şi conţinutul formularelor:

   a) ”Cerere pentru eliberarea Deciziei privind modalitatea de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional”, prezentat în anexa nr. 1;
   b) ”Decizie privind modalitatea de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional”, prevăzut în anexa nr. 3.
   Art. 2. - Instrucţiunile de completare, caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, utilizare şi păstrare ale formularului prevăzut la art. 1 lit. a) sunt prevăzute în anexa nr. 2.
   Art. 3. - (1) În vederea efectuării plăţii taxei pe valoarea adăugată, persoanele impozabile nestabilite în România şi scutite, în condiţiile legii, de obligaţia înregistrării în scopuri de TVA în România vor depune “Cererea pentru eliberarea Deciziei privind modalitatea de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional”.
   (2) Cererea prevăzută la art. 1 lit. a) se depune de către persoanele impozabile la registratura organului fiscal teritorial în raza căruia a avut loc operaţiunea taxabilă, denumit în continuare organ fiscal competent, sau prin poştă, până cel târziu în ultima zi a lunii în care s-au efectuat livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional.
   (3) Decizia prevăzută la art. 1 lit. b) se completează de către organul fiscal competent, potrivit datelor înscrise în cererea pentru eliberarea Deciziei privind modalitatea de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional şi depusă de persoanele prevăzute la alin. (1), fiind aprobată de către conducătorul organului fiscal competent.
   (4) Decizia privind modalitatea de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional se emite de către organul fiscal competent în două exemplare, din care un exemplar se comunică contribuabilului, iar celălalt exemplar se păstrează de către organul fiscal competent şi se arhivează la dosarul fiscal al contribuabilului.
   (5) Decizia se înregistrează într-un registru special al persoanelor impozabile nestabilite în România, scutite de obligaţia înregistrării în scopuri de TVA, atunci când efectuează ocazional în România operaţiuni taxabile pentru care este obligată la plata TVA.

   Art. 4. - Până cel târziu în data de 10 a lunii următoare celei în care s-a depus cererea prevăzută la art. 1 lit. a), organul fiscal competent va comunica persoanei prevăzute la art. 3 alin. (1) Decizia privind modalitatea de plată a taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional.
   Art. 5. - Persoana impozabilă nestabilită în România şi care este scutită de obligaţia înregistrării în scopuri de TVA în România va achita suma reprezentând taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional, potrivit reglementărilor legale în vigoare, în lei, în numerar, prin decontare bancară sau prin mandat poştal, până cel târziu în data de 25 a lunii următoare celei în care s-au efectuat operaţiunile impozabile.
   Art. 6. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.
   Art. 7. - Direcţia generală de reglementare a colectării creanţelor bugetare, Direcţia generală proceduri pentru administrarea veniturilor, Direcţia generală de tehnologia informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti vor lua măsuri pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
   Art. 8. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Citeste si:

0 193
Avand in vedere modificarile Codului fiscal de la inceputul anului, este deductibila la calculul impozitului pe profit cheltuiala reprezentand taxa parcare auto, daca documentul pentru justificarea cheltuielii este un BON (nu e bon fiscal, e fara TVA), pentru care se intocmeste un decont de cheltuieli, avand in vedere prevederile pct.49^2 norme Cod fiscal pentru aplicarea art.21 alin.(4) lit. t). Cod fiscal? Mentionez faptul ca societatea isi deduce cheltuielile si TVA aferente autoturismului detinut in proportie de 100%.
De asemenea, cheltuielile de alta natura pot fi considerate cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, daca documentul justificativ este un bon si nu bon fiscal, pentru care se intocmeste si un decont de cheltuieli? Trebuie acest bon sa indeplinesca conditiile unei facturi simplificate pentru a putea deduce cheltuiala?
Desi bonul si bonul fiscal sunt documente care nu indeplinesc calitatea de document justificativ in conformitate cu prevederile OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile in vederea inregistrarii cheltuielilor in evidentele contabile, totusi, prin Ghidul practic privind reflectarea in contabilitate a unor operatiuni economice elaborat de catre M.F.P. in data de 25.06.2009, prin sectiunea II pct. 2 alin. (2) au fost enumerate conditiile in care poate fi inregistrata in evidenta contabila valoarea bunurilor achizitionate pe baza de bonuri fiscale. Astfel, pentru inregistrarea in evidenta contabila trebuie indeplinita una din urmatoarele conditii:

-    cumparatorul solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, avand ca anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal;

sau

-    cumparatorul justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza efectuarea acestor cheltuieli. In cazul utilizarii decontului de cheltuieli, documentul utilizat este „Decont de cheltuieli – cod 14-5-5” aprobat prin OMFP 3512/2008 adaptat in mod corespunzator pentru decontari interne.

Asa cum se poate constata, prin acest ghid se face referire doar la bonul fiscal, fara a se face referire si la “bon”. Cu toate acestea, consider ca valoarea bonului de parcare poate fi inregistrat pe cheltuieli deductibile d.p.d.v. fiscal daca se ataseaza decontului de cheltuieli, sub rezerva respectarii celei de a doua conditii precizata prin Ghidul M.F.P. In acest context, am in vedere prevederile art. 155 “Facturarea” alin. (9) lit. c) conform carora persoana impozabila care presteaza servicii de parcare este scutita de emiterea facturii: “Prin exceptie de la prevederile alin. (5) lit. a), persoana impozabila este scutita de obligatia emiterii facturii pentru urmatoarele operatiuni, cu exceptia cazului in care beneficiarul solicita factura:

c) livrarile de bunuri si prestarile de servicii, altele decat cele mentionate la lit. a) si b), furnizate catre beneficiari, persoane neimpozabile, altele decat persoanele juridice neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului, cum sunt: livrarile de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate, servicii de reincarcare electronica a cartelelor telefonice preplatite. ….”.

Aceste prevederi trebuie coroborate cu prevederile art. 2 lit. a) din OUG 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale din care rezulta ca se excepteaza de la obligatia utilizarii casei de marcat serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate.

 


 

Astfel, prin aprobarea decontului de cheltuieli de persoana imputernicita de catre reprezentantul legal al societatii, bonul pentru serviciile de parcare dobandeste calitatea de document justificativ pentru inregistrarea in evidenta contabila a cheltuielilor efectuate.

Aceasta posibilitate de inregistrare a cheltuielilor a fost permisa si inainte de intrarea in vigoare a prevederilor HG 84/2013. In acest caz, cheltuielile inregistrate sunt deductibile la determinarea profitului impozabil.

Totusi, trebuie retinut faptul ca in baza acestui bon nu se poate exercita dreptul de deducere a TVA asa cum se procedeaza in cazul bonurilor fiscale cu o valoare de pana la 100 euro, inclusiv TVA dupa data de 14 martie 2013, dupa intrarea in vigoare a HG 84/2013.

Similar bonului de parcare, in opinia noastra, pot fi considerate deductibile si alte tipuri de cheltuieli a caror dovada de efectuare se justifica prin “bon” sub rezerva respectarii urmatoarelor conditii:

  • furnizorul/prestatorul sa nu fie olbligat sa emita factura conform prevederilor art. 155 alin. 9 lit. c);
  • vanzarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa fie exceptata de la obliativitatea emiterii bonului fiscal prin casa de marcat conform prevederilor art. 2 din OUG 28/1999;
  • bonul sa fie atasat unui decont supus aprobarii de catre persoana desemnata sa aprobe decontarea cheltuielilor care isi asuma astfel responsabilitatea efectuarii cheltuielilor respective in scopul desfasurarii activitatii economice ale persoanei impozabile pe care o reprezinta.

Asa cum ati constatat si dvs., incadrarea cheltuielilor in categoria celor deductibile la determinarea profitului impozabil nu este conditionata de existenta unei facturi simplificate, ci de existenta unui document justificativ, indiferent de denumirea acestuia.

Citeste si:

0 115

Suntem o firma de leasing (si credit) persoana juridica romana. Colaboram cu o firma de asigurari din Germania pentru asigurarea bunurilor pe care le dam in leasing, respectiv credit. In acest context avem urmatoarele intrebari:

  1. Pentru faptul ca aducem clienti firmei de asigurari germane aceasta ne acorda noua un comision (avem un contract in acest sens). Lunar noi facturam acest comision firmei de asigurari germane. Aceasta factura trebuie sa fie cu sau fara TVA?
  2. In cazul in care acordam un leasing noi asiguram bunul la firma germana, platim prima de asigurare,apoi o refacturam utilizatorului(pers. juridica romana),dar suma facturata este mai mare,continand si adaosul nostru.In acest caz facturam clientului cu sau fara TVA?
  3. In cazul in care acordam un credit (activitate scutita fara drept de deducere), clientul asigura bunul,el plateste de regula prima de asigurare, dar in cazul in care nu plateste, o facem noi in numele sau,si o refacturam fara nici un adaos. In acest caz facturam clientului cu sau fara TVA?

 


 

1.Operatiunile de intermediere ca cea descrisa de dvs. sunt asimilate prestarilor de servicii si intra in baza de calcul a TVA. Partenerul din Germania fiind o persoana impozabila, in ceea ce priveste locul prestarii serviciilor se aplica regula generala de la art. 133, alin. (2) si locul prestarii este considerat a fi in Germania. In aceste conditii veti intocmi factura fara TVA.

2. La refacturarea asigurarii pentru bunurile in leasing aplicand si adaosul dvs. comercial veti calcula TVA. (conform normelor metodologice de aplicare a art. 141, alin. (2), litera b) :” In sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal nu se cuprind operatiuni precum (…) serviciile administrative, cum ar fi acceptarea cererilor de asigurare, gestionarea modificarii contractelor si a primelor de asigurare, incheierea, administrarea si rezilierea politelor,(…)”)

3. La refacturarea asigurarii pentru credit, acesta se considera accesoriu serviciului principal si urmeaza tratamentul sau fiscal, deci nu se va aplica TVA.

Citeste si:

0 210

Persoana fizica s-a declarat la ANAF, ca platitoare de TVA, s-a depus un memoriu prin care sa precizat scopul si anume de a construi un imobil, care urmeaza sa fie vandut la finalizarea lucrarilor.

S-a depus pentru persoana fizica decont de TVA, cu acest cod CAEN 6810 si salariatii ANAF, au suspendat rambursarea TVA-ului, pe motiv ca nu le este clar, daca trebuia ca persoana fizica sa fie inregistrata la ORC cu, codul CAEN.

Intrebare: Persoana fizica trebuia sa fie inregistrata la ORC, sau nu, pentru a se obtine rambursarea TVA-ului?

 

Din informatiile furnizate intelegem ca persoana fizica respectiva este inregistrata in scopuri de TVA la administratia financiara si ca in prezent aceasta se afla in control de rambursare de TVA.

Intelegem ca inspectorilor ANAF le este neclar modul in care persoana fizica respectiva desfasoara activitatea economica de constructie si vanzare imobile.

In acest sens, din punct de vedere juridic, consideram ca in masura in care persoana fizica respectiva desfasoara activitate economica atunci aceasta ar trebui sa fie organizata juridic sub o anumita forma (de ex. PFA). In acest sens, pentru aceasta activitate stim ca este necesara inregistrarea la Registrul Comertului, insa mai multe detalii va poate furniza un avocat.


 

Cu toate acestea, din punct de vedere fiscal, dreptul de deducere, respectiv de rambursare al TVA nu poate fi obstructionat de inregistrarea sau neinregistrarea persoanei impozabile respective la Registrul Comertului. Regulile de deducere a TVA sunt cele prevazute de Titlul VI din Codul fiscal, iar forma de organizare juridica nu reprezinta o conditie de exercitare a dreptului de deducere sau de rambursare a TVA.

Cu toate acestea, consideram normal ca autoritatea fiscala sa verifice modul de organizare a persoanei respective. Nu avem toate detaliile, insa in masura in care autoritatea fiscala constata ca persoana fizica nu a platit sau nu plateste alte impozite (cum ar fi impozitul pe venit de 16%) atunci un potential motiv de refuz al rambursarii poate fi o eventuala compensare cu alte taxe sau impozite neplatite.

Citeste si: